ISTORIC KALARIPYIT       

       Atunci cand calugarul indian Bodhidarma a venit la Manastirea Shaolin, el i-a invatat pe calugarii de aici un set de exercitii care sa le foloseasca la mentinerea sanatatii si in autoaparare. Aceste exercitii au stat la baza Shaolin Kung Fu si au influentat puternic aparitia si dezvoltarea celorlalte arte martiale. In vremea calugarului Bodhidarma insa, in India arta Kalaripayit avea deja peste o mie de ani vechime. La origine calugarul Bodhidarma fiind fiul unui rege indian, acesta a fost instruit in tinerete in arta razboiului Kalaripayit. De aceea se poate spune ca aceasta arta indiana straveche este punctul de pornire al artelor martiale asiatice.
        Tehnici de lovire asemanatoare cu cele din karate si boxul chinezesc se regasesc in Kalaripayit. De asemenea principii si procedee de proiectare din ju jutsu si judo-ul modern, tehnici de arme asemanatoare cu cele din stilurile chinezesti, japoneze, din Okinawa si Filipine, principii fundamentale similare cu cele din stilurile interne chinezesti, toate acestea sunt intalnite in practica Kalaripayit, demonstrand legatura dintre aceasta veche arta martiala si cele de origine mai recenta de pe intreg continentul asiatic.
        Originea Kalaripayit-ului se pierde undeva in negura timpului, singurele referiri la aceasta fiind cele din legendele locale. Se povesteste despre Kalaripayit ca este de origine divina, ca a fost aratata locuitorilor provinciei Kerala din sudul Indiei de insasi zeul Vishnu prin inteleptul Parasurama, acesta din urma fiind considerat primul Guru (maestru) al acestei discipline. Legenda spune ca prin practica Kalaripayit, locuitorii din Kerala au dobandit abilitati exceptionale in lupta care le-au permis sa-si invinga toti dusmanii si sa aduca pacea.
        Termenul "kalaripayit" se traduca prin " antrenament pe campul de lupta ". Locul de antrenament se numeste " kalari ", este echivalentul unui " dojo " din karate. Aceste locuri erau considerate sacre, ele putand fi folosit ca temple atunci cand nu se faceau antrenamente.
        In prezent in India sunt sase stiluri de Kalaripayit, dintre care insa doar trei sunt considerate stiluri majore, restul fiind variatii ale acestora. Diferente notabile se pot observa intre stilurile din nordul si sudul Indiei, stilul din nord fiind mai acrobatic, mai suplu si mai energic. Se folosesc foarte mult tehnicile de picior si loviturile din saritura. Stilul din sud este mai dur, mai putin finisat, caracterizat prin miscari scurte.
        Sistemul Kalaripayit este foarte vast, cuprinzand pe langa tehnicile de lupta propriuzise si cunostinte medicale, bazate pe traditia indiana veche (Ayurveda), cunostinte de strategie a luptei si practici meditative specifice Raja Yoga. Kalaripayit este in acelasi timp o modalitate de cautare interioara, de evolutie spirituala.
        Kalaripayit nu este destinat doar elitelor, in India este inca o arta sateasca, numai in sudul Indiei fiind peste 500 de sali in care se practica aceasta arta. Kararipayit s-a practicat in secret si in timpul stapanirii engleze, pastrand neintrerupta traditia sa.
        Antrenamentele incep dimineata devreme, sub indrumarea unui Guru. Latura spirituala si religioasa este foarte importanta, antrenamentul incepand cu saluturile rituale si exercitii de meditatie si masaj care au rolul de a pregati spiritul si trupul pentru antrenament. De altfel nici un debutant nu poate incepe antrenamentul propriuzis fara a i se face in prealabil, timp de o luna, un masaj special care le va aduce corpul intr-o stare corespunzatoare antrenamentului. Echipamentul de antrenament consta doar intr-un fel de brau care se poarta infasurat in jurul salelor.
        Tehnicile de Kalaripayit sunt foarte variate, impartindu-se in urmatoarele categorii :
- Pranayama - tehnici de respiratie si Yoga necesare dezvoltarii energiei interne si intaririi organismului ;
- Maythari - tehnici de baza si combinatii ale acestora ;
- Maypaiat - exercitii formale si combinatii tehnice pentru lupta cu mai multi adversari, in genul Kata sau Taolu din artele martiale japoneze si chinezesti ;
- Verumkai - combinatii de tehnici de lupta cu partener, atat tehnici de lovire cat si de lupta corp la corp ;
        Elevilor avansati le erau predate pe langa acestea si urmatoarele tehnici :
- Vallualli - tehnici de sabie si alte arme taioase ;
- Kolthari - tehnici de baston ;
- Marma - tehnici de lovire a punctelor vitale si folosirea acestor puncte in tratarea diferitelor boli :
- Ankathari - lupta cu arme diverse, unele specifice kalaripayit.

        Multe din tehnicile din Kalaripayit au fost inspirate din pozitiile si strategiile de lupta ale animalelor, acestea regasindu-se mai ales in practica Maypaiat. Miscarile sunt insotite de respiratie controlata si urmaresc atingerea cat mai precisa a punctelor vitale.
        Vechile tehnici de Kalaripayit raman o sursa de inspiratie pentru practicantii de arte martiale si in acelasi timp o lectie de istorie asupra punctului de plecare si a evolutiei artelor martiale.