PENCHAK SILAT
In penchak silat se intalnesc multe stiluri si forme, specifice diferitelor triburi si zone in care au evoluat. Caracterul razboinic al acestor
triburi, care au continuat sa se lupte intre ele pana recent, a asigurat veridicitatea si eficienta tehnicilor de penchak silat, care au putut fi
frecvent testate in situatii reale. Originile si istoricul penchak silat sunt destul de greu de determinat, datorita lipsei documentelor scrise cu privire la acest subiect. Se presupune, pe baza numeroaselor legende, ca pechak silat s-a format prin observarea si imitarea luptelor dintre diferitele animale. Astfel au aparut diferite stiluri care care imita miscarile animalelor, cum ar fi harimau silat - stilul tigrului, garuda putih - stilul vulturului alb etc.
Se spune ca tehnicile de penchak silat au fost influentate si de pusnicii indieni care au ajuns aici si carora se presupune ca se datoreaza bazele mistice, filosofice ale silat-ului.
Miscarile preluate de la animale au fost treptat codificate si integrate intr-un sistem din ce in ce mai complex, care s-a cristalizat in secole de lupta pentru supravietuire in penchak silat-ul de azi. Istoria arhipelagului Indo-Malaiezian este una zbuciumata, marcata de multe lupte intertribale, mai apoi interclanuri si intre regate. Datorita calitatilor de luptator o persoana putea capata un statut privilegiat si respectul celor din jur, prestigiu si putere poliltica. De aceea practica penchak silat era privita cu mare respect si era larg raspandita.
Datorita contactelor numeroase intre regatele Indoneziene, diferitele forme de penchak silat au interactionat si s-au influentat reciproc. Tot din acest motiv a fost posibila raspandirea silat-ului in diferite zone, unde stilurile au evoluat individual, dand nastere multitudinii de forme intalnite astazi, cand se cunosc peste 250 de stiluri de penchak silat. Un alt moment important in raspandirea stilurilor de penchak silat a fost secolul 18 cand, sub ocupatia olandeza, multi indonezieni au fost fortati sa-si paraseasca locurile de origine. In acelasi timp infrastructura de drumuri si cai ferate s-a dezvoltat, lucru care a permis o mai buna mobilitate a populatiei si o intensificare a interactiunilor culturale intre diferitele zone.
Penchak silat este un sistem complex, in care se folosesc tehnici de lovire cu bratele si picioarele, prize, proiectii, lupta la sol si lupta cu arme. Indonezienii nu au un fizic prea dezvoltat, sau prea robust astfel ca nici tehnicile de lupta din penchak silat nu se bazeaza pe principii dure sau pe forta fizica. Fluiditatea si precizia miscarilor, atacurile surprinzatoare si deplasarea specifica in timpul luptei sunt elementele care asigura eficienta luptatorului. Silat este o arta extrem de supla, dar care permite oricarui gen de persoana, indiferent de virsta, calitati fizice sau sex sa faca fata cu succes unei confruntari fizice puternice. Un exemplu in acest sens il reprezinta numarul mare de fete care practica acest stil. In Indonezia femeia ocupa un rol important in artele martiale, chiar originea penchak silat-ului fiind atribuita, conform legendelor locale, unei femei.
Tehnicile de arme din penchak silat sunt diversificate, specifice fiecarei arme in parte. In penchak silat se folosesc ca arme cutitul, bastonul
scurt, bastonul lung, sabia, esarfa. De asemenea se predau si tehnici de manipulare tehnica si mentala a adversarului. Diversele stiluri de penchak
silat pun accentul pe anumite aspecte, in functie de traditiile locale, fara insa a le ignora complet pe celelalte. Dintre cele mai raspandite si
cunoscute stiluri de penchak silat, fac parte: - Seni gayung fatani - stil dur si foarte puternic, raspindit in Malayezia, care se apropie de boxul tailandez ;
- Harimau - stilul tigrului - miscarile sunt inspirate de deplasarile si strategia de atac si lupta ale tigrului ;
- Chikalong- stilul liliacului ( miscarile imita oarecum bataia de aripi a liliacului, animal cu o semnificatie mistica in aceasta regiune) ;
- Raja naga - stilul cobrei - de asemenea un animal foarte respectat in simbolistica asiatica ;
- Kelantan - stil asemanator cu jujutsu japonez , cu accent puternic pus pe prize si proiectii ;
- Medan- stil Malaiezian, cu accentul pe lupta cu arme ;
- Setia Hati terate - aceasta denumire a fost data dupa denumirea unei plante specifice din zona care in ciuda frumusetii ei deosebite si a gingasiei ei, este extrem de otravitoare.
Toate stilurile de silat, indiferent de specificul lor, au o baza comuna din punct de vedere tehnic. Astfel, toate formele de silat cuprind:
"langkah" sau arta deplasarilor;
"jurus" similare kata sau tao lu din stilurile japoneze sau chinezesti;
"sambut" aplicatii tehnice cu sau fara arme, cu unul sau mai multi adversari;
"ilmu" tehnici ezoterice, de meditatie si dezvoltare a energiei interne, ritualuri.
De asemenea, pornind de la aceste baze, exista mai multe forme de abordare si practicare a penchak silat.
" Ilmu bantin " este partea teoretica, istorica a stilului si are in vedere toate aspectele mentale , spirituale, energetice , ezoterice ale stilului.
" Olea raga " este partea sportiva din penchak silat, in care arsenalul tehnic a fost redus doar la acele lovituri care nu pun in pericol viata adversarului, competitiile desfasurandu-se in sistem semi sau full contact.
" Bela diri " este partea traditionala din penchak silat ce cuprinde toate tehnicile stilului; aceasta este forma martiala, de supravietuire cu lovituri precise pe puncte vitale, cavitati, zone sensibile.
" Seni " este abordarea artistica a artei martiale in care muzica traditionala se imbina cu dansuri rituale, cu forme ce se executa pe muzica.
In jurul practicantilor de penchak silat circula o serie de legende si o serie de puteri aparent paranormale le sunt atribuite. In acest sens un exemplu il constituie ritualul spalarii corpului cu ulei incins, ritual necesar trecerii catre stadiile avansate ale artei si care presupune un spirit curat si totala daruire din partea practicantului. O alta legenda care circurla pe seama maestrilor de penchak silat este aceea ca odata atins un nivel inalt de capacitati mentale si spirituale, luptatorul poate intra intr-un fel de transa care-i permite sa lupte incontinuu, indiferent de ranile suferite si cat de grave sunt acestea. Se spune ca aceasta tehnica este foarte periculoasa si trebuie invatata numai sub indrumarea unui specialist, deoarece exista riscul ca practicantul sa nu mai poata iesi din aceasta stare de transa si sa moara sau sa inebuneasca. Si acestea sunt doar o parte a legendelor si puterilor care sunt atribuite practicantilor de penchak silat.
Penchak silat-ul ramane insa un sistem real, eficient si totusi foarte original. De asemenea, complexitatea sa si multiplele aspecte sub care poate fi abordat, ca mod de viata, arta martiala, sport, traditie culturala, forma de educare morala si spirituala il plaseaza alaturi de alte sisteme, in elita artelor martiale.