: : ISTORIC : : DEZVOLTARE SI ISTORIE : : FILME DEMONSTRATIVE : :

ISTORICUL AIKIDO       

Pentru a face o prezentare cat mai buna a acestei arte cu adevarat martiala vom incerca sa raspundem la cateva intrebari:

Ce este Aikido?        

        Aikido reprezinta o arta martiala japoneza initiata si dezvoltata de Morihei Ueshiba (O-sensei). La nivel pur fizic Aikido se rezuma la proiectari si imobilizari derivate din Jujitsu si de asemenea la aruncari si tehnici din Kenjutsu (arta manuirii sabiei).
        Aikido nu se bazeaza pe lovituri de pumn sau picior si pe folosirea energiei adversarilor impotriva lor. Nu este o arta statica ci una care pune un mare accent pe miscare si pe dinamica miscarii.

La o examinare mai atenta, prcaticantii vor gasi in Aikido ceea ce cauta, fie ca este vorba de tehnici de auto-aparare, dezvoltare spirituala, sanatate fizica sau "pacea" interioara. O sensei a cautat sa implice mai ales latura morala si spirituala, punand un deosebit accent pe devoltarea armoniei si pacii. "Calea Armoniei Spirituale" poate fi un mod de a traduce cuvantul "Aikido". Acesta ramane un adevar valabil si pentru Aikido-ul de astazi. Desi s-au dezvoltat mai multe ramuri si stiluri, aspectul spiritual ramane acelasi. Cu toate ca ideea de disciplina martiala aflata in cautarea pacii si armoniei poate parea paradoxala, aceasta reprezinta structura bazala a Aikido-ului.

        Am putea vorbi despe Aikido zile in sir si am putea da foarte multe variante de definitii, asa ca vom lasa parcticantii de Aikido si pe cei ce sunt poate doar curiosi sa cunoasca singuri si cu adevarat o arta martiala, fara idei preconcepute.

Care sunt stilurile din Aikido?        

        " Nu exista "stiluri" ale Aikido-ului. Este ca si placinta cu branza. Poti sa o tai felii sau patratele, ori sa o mananci cu furculita, dar va ramane tot placinta cu branza! "


         Aikido a fost conceput pentru prima oara de un singur om, O Sensei. Multi elevi ai maestrului au decis sa imparta cunostintele lor despre Aikido, mai ales prin deschiderea propriilor lor sali de antrenament. Astfel, printre alte lucruri, datorita naturii dinamice a Aikido-ului, multi elevi au abordata si interpretat originalul in moduri diferite. Astfel s-au nascut diferitele stiluri ale Aikido-ului. Cele mai comune le vom prezenta mai jos, impreuna cu o scurta explicatie despre fiecare. Fiecare stil are puncte slabe si puternice, dar toate sunt strans legate de conceptele de baza care confera Aikido-ului unicitatea specifica. Nici un stil nu trebuie considerat superior sa inferior fata de altul, ci fiecare sa-l aleaga pe cel care i se potriveste mai bine. Indiferent ce stil vei alege si ceea ce vei fi invatat, vei obtine in cele din urma un stil propriu si particular de Aikido. Am putea spune ca exista atatea stiluri de Aikido cati practicanti sunt.

Scolile "Vechi"        

Iata principalele scoli de dinainte de Primul Razboi Mondial.

¤ Aiki-Budo

        Acesta este numele dat artei pe care Ueshiba o preda la inceput. Exista o foarte mare asemanare cu formle de Jutsu din acea perioada, precum Daito-ryu Aiki-Jutsu. Aiki-Bdo este considerata forma primara a Aikido-ului.
Unii dintre primii elevi ai lui O Sensei au inceput mai apoi sa promoveze arta si dincolo de ocean.(ex. Abbe Sensei a deschis o sala de antrenament in Anglia in anii '50).

¤ Yoseikan

        Aceasta forma a fost dezvoltata de Minoru Mochizuki, fost elev a lui Ueshiba si de asemenea al lui Jigoro Kano in cadrul Kodokan. Stilul include elemente de Aiki-Budo combinate cu aspecte din Karate, judo si alte arte martiale.

¤ Yoshinkan

        Acesta repreinta stilul predat de Gozo Shioda, unul din principalii elevi a lui O Sensei de la mijlocul anilor '30. Dupa razboi, el a fost invitat sa predea si astfel a format organizatia cunoscuta sub numele de Yoshinkan. Spre deosebire de celelalte organizatii din acea vreme, Yoshinkan a mentinut intotdeauna relatii de prietenie cu Aikikai, atat inainte cat si dupa moartea li O Sensei. Yoshinkan-ul reprezinta partea eficienta din Aikido, preocupata in general de partea practica si fizica. In prezent se studiaza in Politia japoneza. Organizatia Internationala este denumita Yoshinkai, si are branse active in foarte multe locatii in lume.

Scolile "Moderne"         

         Aceasta include cele mai multe variante practicate astazi. Cele mai multe dintre aceste "stiluri" sunt predate de fostii elevi ai lui O Sensei, care, dupa moartea acstuia au ajuns la cateva divergente. Cei mai multi pretind ca ar preda ceea ce Fondatorul i-a invatat si aceasta poate fi adevarat, desi unele dintre aceste scolii au putine in comun unele cu altele!
        Dar fiecare dintre noi are particularitati si preferinte iar multitudinea acestor scoli nu poate fi decat in avantajul nostru, intr-ucat ne putem alege cea mai adecvata modalitate de predare care sa se suprapuna cu ceea ce vrem noi de fapt.

Scolile "Traditionale"         

¤ Aikikai

         Aikikai este denumirea comuna a stilurilor conduse de Moriteru Ueshiba, nepotul marelui maestru, sub auspiciul Federatiei Internationale de Aikido.
         Aceasta scoala este considerata ca fiind calea cea mai buna in dezvoltarea Aikido-ului. In realitate acest stil este defapt o "umbrela" sub care diferitele organizatii predau Aikido in maniere diferite. Aikido-ul promovat de maestrul Ueshiba permite in general o larga abordare a tehnicilor, mai putin promovata finnd aspectul antrenamentului cu arme. Insa unii instructori, cum ar fi Sensei Saito acorda o mai mare importanta tehnicilor cu arme.

¤ Iwama-ryu

         Stilul promovat de Morihiro Saito, in special in dojo-ul din Iwama, este considerat in general diferit in ceea ce priveste fluenta miscarii, fata de stilistica Aikikai, desi este parte integranta a acestuia.
         Sensei Saito a fost uchideshi pentru un timp foarte lung in dojo-ul lui O Sensei, inca din 1946 si pana la moartea acestuia din urma. Sensei Saito este considerat elevul care a petrecut cel mai mult imp cu Marele Maestru si declara ca incearca sa predea Aikido exact asa cum a fost invatat de Fondator. Din punct de vedere tehnic, Iawama-ryu incearca sa readuca in prim plan stilulpe care O Sensei il preda in anii '50, mai ales in Iwama dojo. Repertoriul tehnic este mult mai larg decat in orice alt stil si se acorda o mare importanta antrenamentului cu arme.

Scolile de "Ki"         

        Una dintre cele mai notabile desprinderi in Aikido a avut loc in 1974, cand Kochi Tohei, pe atunci Instructor Sef la Aikikai, a demisionat din organizatie si a fondat Ki no Kenkyukai, bazat in special pe conceptul de Ki. Inca de atunci aveau loc mici interactiuni intre scolile traditionale si cele de Ki.
        Toate aceste arte tind sa se numeasca Ki Aikido, desi exista foarte putine legaturi intre cele doua discipline.

¤ Shin-shin Toitsu Aikido

         Stilul fondat de Koichi Tohei pun un mare accent pe intelegerea conceptului de Ki si dezvolatarea acestui aspect, independent de antrenamentul de Aikido, cu aplicatii in viata de zi cu zi si sanatate.
         Acest stil este unul dintre cele mai "linistite" si se caracterizeaza prin miscari incete. Cele mai multe scoli nu se axeaza pe partea practica a tehnicilor, ci considerandu-le exercitii pentru dezvoltarea Ki-ului.
         De curand. Sensei Tohei s-e indeparteaza din ce in ce mai mult de Aikido si se dedica exclusiv antrenamentului Ki-ului.

Scolile "Sportive"         

        O alta mare ruptura in Aikido a avut loc chiar in timpul vietii lui O Sensei, cand Kenji Tomiki a propus "rationalizarea" antrenamentului de Aikido folosind Kata si Competitii. De atunci exista foarte putine lucruri in comun intre scolile Tomiki si cele de Aikido.
         Recent, datorita numeroaselor regrese s-a abandonat ideea de competitii.

¤ Tomiki-ryu

        Fondat de Kenji Tomiki, fost elev al lui O Sensei si al fondatorului Judo-ului, Jigoro Kano.
Sensei Tomiki creadea ca "rationalizarea" antreanemtului de Aikido prin combinarea cu ideologia din Judo, va face ca acesta sa fie mai usor de invatat, mai ales in Universitatile Japoneze. In plus, el credea ca introducerea elementului de competitie va duce la o mai buna concentrare, mai ales ca tehnicilor nu fusesera niciodata demonstrate intr-o lupta reala. Aceasta idee a cauzat ruptura de O Sensei, care credea cu fermitate ca in Aikido nu exista competitii.
         Tomiki-ryu este caracterizat de folosirea antrenamentelor de Kata pentru latura competitionala, atat cu mainile libere cat si cu un cutit de cauciuc.

Este Aikido mai bun decat karate,judo sau alte arte martiale?        

         Aceasta este o intrebare extrem de controversionta si a generat foarte multe discutii aprinse pe aceasta tema.
         Raspunsul la o astfel de intrebare nu poate fi decat subiectiv, doarece fiecare practicant al unei arte martiale tinde sa puna stilul practicant inaintea celuilalt (altfel, probabil ca ar fi practicat alt stil).
         Exista mai multe motive diferite, dar egale pentru a studia artele martiale, atat pentru auto-apapare, pentru dezvoltare spirituala, incredere de sine sau sanatate psihica. Diferite arte martiale si chiar si diferite stiluri ale unei discipline martiale dezvolta aspecte diferite.
         Cand afirmam ca o arta martiala este mai buna decat alta ne referim defapt la ceea ce vrem noi de la aceea arta martiala si de aceea ar mult mai potrivit sa intrebam: Este Aikido mai bun decat alta arta martiala, PENTRU MINE?
         Si totusi am putea raspunde: Nu, nu este mai bun, ci este diferit!